Cand iti rade soarele in fata- cand nu exista distanta intre ceea ce faci si cine esti

Nevoia de odihna a sufletului vine dintr-un mental obosit, incarcat cu prezumtii, frici, interpretari si nevoi neasumate de noi insine plus nevoi nerostite in special de cei care au calcat pragul vietii noastre, dar este responsabilitatra noastra sa privim obiectiv.

Suntem suma propriilor noastre alegeri.

Ce se intampla daca am fi tot timpul victime? Lucrand, am descoperit ca fara prezumtiile din starea de victima permit sa simt adevarul adevarat. Cand simti adevarul interior, emani caldura, sinceritate, siguranta si libertate.

O spun pe cuvant, lumea se intoarce cu susul in jos si toate deciziile , teoriile dupa care am functionat toata viata, dispar. Dispar, pentru ca nu te mai identifici cu starea de victima si cu ce iti transmit persoanele care iti trec pragul vietii.

Tot ce traim e din permisibilitatea constienta sau mai putin constienta vizavi de actiunile pe care trebuie sa le intreprindem, pentru a manifesta o transformare in plan material si apoi divin.

Insa actiunea cand vine din instict, din disperare si dintr-o nevoie neasumata si nerecunoscuta a ego-ului.. o actiune pe care o face persoana doar pentru a primi o recompensa. O actiune facuta in graba, conduce la intarirea neasumarii propriilor decizii.

Pentru ca o actiune facuta in graba si prin prisma mecanismelor de aparare, nu schimba nimic, doar conduce la o crestere a nivelului de dopamina. Si cunoastem ca dopamina este neurotransmitatorul recompensei.

Sa actionam prin prisma mecanimselor de aparare ne face victimele propriilor noastre decizii si deciziile noastre face apoi victime.

Insa mintea pare ca duce. Sa descoperi adevarul ascuns este o tema pe care ar fi bine sa o realizam cu totii. Ne nastem din forme si emotii iar noi alegem sa trecem pe langa creatiile noastre, sa amanam ceea ce simtim pentru ca trecem prin filtrul mentalului si ne identificam cu ce vrea mentalul nu cu ce a cautat sufletul.

Important este sa vedem emotia nu forma, pentru ca ce este in spatele materiei create de noi insine, ofera libertate.

Cand iti rade soarele in fata

Simti cum blocajele, conditionarile, trairile disfunctionale cad si nu te mai reprezinta. Inseamna sa te intorci la starea ta naturala care doreste atat de mult sa simta libertatea, neinteleasa de ceilalti.

Insa cand incepi sa te descoperi pe tine insati, vei incepe sa creezi indolaia in ceilalti. pentru simplu fapt ca incepi sa iti spui parerea si sa actionezi invers proportional asteptarilor celorlati. Se aplica atat in profesie cat si in relatiile de cuplu sau prietenie. Teama in tine nu va mai exista si vei iubi fara conditionarile societatii. Vei crea cea mai buna versiune a ta, pentru ca nu va exista distanta intre ceea ce faci si cine esti.

Sa creezi cea mai buna versiune a ta, cere sa iti dai voie sa simti duerea care persista in celulele tale si sa iti recreezi si igienizezi sufletul. Trebuie sa trecem prin expresia fiecarei emotii simtite de-alungul vietii. Emotii pe care constient, sau inconstient, depinde de exeprienta fiecaruia.. am ingropat, am bagat sub pres si apoi am creat bariere care ne-au condus la construirea unei personalitati total diferite fata de ceea ce doreste interiorul nostru.

Vindecarea cere timp si rabdare. Putem sa ne intoarcem sa ne rezolvam si sa salutam acea varianta veche a sinelui care doar a condus la furie fata de omenire si fata de noi insine.

De ce ajungem in acel punct? Pentru ca ne identificam cu actiunile, visurile si interpretarile celorlalti.. in loc sa ne identificam cu creatia noastra. Asa suntem, asa ne comportam, asa vrem sa fim- liberi de prezumtii si frici care nu adancesc mizeria mentala.

Dar primul pas pentru videcare inseamna sa te simti incorfortabil cu ceea ce simti si poate pentru prima data sa iesi din zona de confort, sa faci saltul spre persoana care vrei sa devii.. de fapt catre cine ai fost inca de la inceputul timpurilor.

Primul pas spre tine inseamna sa fii dispus sa simti ceea ce iti este frica sa simti. Dar cand simti si actionezi din suflet, blocajele cad si nu exista stare de vinovatie. Cumva experientele traite m-a facut sa observ ca starea de vinovatie vine din mental, iar starea de vinovatie este un exemplu de asa nu, nu vine din suflet ce fac, e conditionare. Starea de vinovatie este o consecinta a deciziilor neasumate si pripite. Vinovatia se diminuaza in timp, dar starea de discomfort va ramane, pentru ca sufletul nostru inregistreaza fiecare emotie.

Pentru ca starea de vinovatie rasare din: nu imi doresc sa fac asta cu adevarat, dar sunt obligat prin prisma conditionarilor si a beneficiului de a obtine altceva , chiar pentru o perioada scurta de timp. Si cand e o decizie luata din instinct, indoiala va persista iar vindecarea va ramane suspendata.

Insa vindecarea isi are rolul ei si fiecare priveste vindecarea prin prisma filtrelor sale mentale. Eu am descoperit ca nu trebuie sa ma vindec, pentru ca am venit sub forma de vindecare.

--

--

Love podcasts or audiobooks? Learn on the go with our new app.

Get the Medium app

A button that says 'Download on the App Store', and if clicked it will lead you to the iOS App store
A button that says 'Get it on, Google Play', and if clicked it will lead you to the Google Play store