Diversitatea fenomenelor interioare
Cum gandim si cum simtim ?
Valoarea noastra personala ne pune in evidenta personalitatea si esenta divina, insa din cauza experientelor de viata alegem sa nu ne mai slefuim. Vestea buna este ca daca uitam cine suntem la interior, ne putem reaminti cum sa folosim energia in cauze nobile pentru sufletul nostru, asta pentru ca psihicul uman cand nu mai are material din frica devine vulnerabil la emotii reale si adevarate.
Am descoperit ca suferinta nu atinge doar mintea persoanei ranite, ci si sufletul si corpul, pentru ca este o stransa legatura intre cele trei. Ideea este ca simptomele aparute dupa experientele traumatizante ne indica ca nu mai putem sa deblocam partea afecata pentru a avea o evolutie fireasca din punct de vedere al exprimarii emotiilor la nivelul corpului. Cand avem cascada de ganduri si implicit emotii negative, de exemplu ne incruntam pentru ca ne deranjaza un ceva, in acel moment ii trimitem semnal creierului ca avem de infruntat un factor de stres. Creierul este antic si reactioneaza in fata unui factor stresant ca in fata unui eveniment care poate cauza iradierea noastra de pe pamant si ajunge sa apere prin si mai multe ganduri negative si prin si mai multe emotii care se rasfrang la nivel celular. In momentul in care invatam sa acceptam prabusirea si hartuirea mentala, vom simti cum curajul si increderea isi fac loc. Simplu fapt ca invatam sa fim propriul observator al reactiilor este un plus pentru noi si ne va ajuta sa ne separam de credinte care nu ne permit sa materializam acel ceva in plan fizic.
Esenta este ca noi sa fim prezenti si sa nu ne ia reactia inainte sa simtim ca ne ia ea pe noi, Cresterea personala este dificila si instantaneu dorim sa ne decuplam de la ce ar putea sa ne conduca in lumina si anume de tot parcursul de dezvoltare personala, pentru simplu fapt ca este dureros si greu sa dai nas in nas cu partea ta reala, care apropo este cea mai frumoasa si naturala. Nu o facem constient pentru ca nu intelegem conceptul de lumina si univers interior, la momentul acela. Dar universul exista si este atat de diferit de tot ce am auzit, este parte din noi. Starea de fiinta dorita vine din lumina si acel salt cuantic poate fi facut prin strangerea de mana a divinitatii interioare si a acceptarii lumii exterioare.
Cand suntem in stare de conflict cu ceva din exterior si inclusiv cu noi, suntem in stare de criza iar noi atunci comunicam din minte. Inima e lasata deoparte si abandonata. Cum ar fi daca am cobori in inima? Poate parea la un nivel inferior inima, dar difera doar perspectiva din care privesti si din care primesti informatia din univers. Iar saltul cuantic in univers cred ca de fapt este mic si nesemnificativ. Insa noi, organismele vii, simtim adanc in fiecare celula modificarea. Cand actionam din inima, nivelul de afectivitate se intretine la nivel personal si calatoreste apoi in univers.
Cand gandim, simtim, vorbim prin filtrul inimii, lumea o privim diferit. In inima cream amintiri si planuri de viitor, in inima cream dorinte si perspective noi, pentru ca din inima ne nastem si din inima invatam sa simtim.
In situatii destabilizante simtim foc in inima si in tot organismul, simtim cum ne arde corpul. Dar atunci cred ca se schimba ceva, acel foc nu vine sa ne arda, acel foc lucreaza pentru noi, pentru simplu fapt ca focul lumineaza întunericul. Cred ca atunci ajungem sa facem cunostinta cu vindecarea, cand lumina intra in fiecare crapatura pe care o avem la nivel de suflet si minte. Toti suntem oameni cu rani si toti avem un proces de vindecare, dar orice rana se vindeca mai frumos si mai repede prin cuvintele potrivite si cu sufletul deschis. Iar abordarea non-judicativa ne conduce la lumina si nu vom mai vrea sa parasim acea stare pentru ca acolo invatam sa simtim energia celorlalte suflete cu care interactionam.
In starile de tensiune si in starile de criza noi actionam conform crizei. insa cred ca lumina adevarata isi face loc atunci cand reusesti sa observi starea si reactia de teama, frica, furie inainte sa te observe ea pe tine. In acel moment nu are deloc putere si mintea se elibereaza de tensiunea acumulata, tensiune care apropo nu ne apartine, este doar invatata si orice program are si dezvat. Cu timpul putem reusi sa surprindem reactia inainte sa ne surprinda ea.
Simplu fapt care ar ajuta omenirea sa vada dincolo de materie este ca in lumina se transforma totul. Transformam nimicul in ceva magic si asta e divinitatea pura. Energia schimbarii ajusteaza energia celelor noastre agresate si trecute prin experiente traumatice. Celule si neoronii se nasc din nou si cum zice Rumi: „uneori o piatra crapa pentru ca e nevoie sa intre lumina acolo”.
Alexandra Androne 2021
