Filosofia vocii nerostite, sau cand frumusetea este relativa
Fiecare om este frumos in felul sau, insa si exteriorul straluceste diferit cand pe interior esti multumit
Frumusetea nu este o afirmatie si nici o declaratie, este o stare de a fi, pentru ca fiecare om este frumos in felul sau. Toate lucrurile care ne inconjoara au ceva aparte, deosebit, diferit, insa nu toti privesc la fel, pentru ca suntem unici in felul nostru si lentila prin care privim lumea are nuante diferite.
Frumusetea este o incantare divina pentru ochii care vor sti cu sufletul sa priveasca
Frumusetea exterioara inseamna informatiile pe care reatina le capteaza, Insa daca reducem totul numai la “a vedea” atunci incepem sa pierdem esenta frumsetii ascunse, acea frumusete pe care nu o poti depista dintr-o prima privire si uneori retina pacaleste. Insa si asa, fiecare om priveste diferit un alt om, in functie de credintele, obiceiurile si dorintele de viitor.
Frumusetea exterioara este captivanta, insa cand sufletul este scos din goana cotidiana, incepe sa intre in contact cu partile subtile si esentiale, care taie rasuflarea.
Frumusetea interioara este nepretuita, nu paleste in timp si daca ai reusit sa iti accesezi esenta sufletului,a fiintei tale, vei reusi sa creezi o legatura intre tine si exterior. Frumusetea interioara impodobeste frumusetea exteriora si incepi sa stralucesti, sa simti energia corpului cum danseaza pe ritmuri de pace.
Frumusetea nu este doar despre cel de langa, este si despre noi, despre acel moment cand incepem sa privim cu sufletul tot ceea ce ne inconjoara, sa actionam prin filtrul simturilor, sa ne asumam cine suntem si ceea ce dorim sa facem. Sa fim curiosi cu sufletul ne impodobeste chipul, pentru ca nu stii de unde aparea o situatie, o experienta, o persoana, acre iti poate arata diferite perspective ale vietii sau iti deschide alte usi, pe care le credeai blocate.
E frumos cand privim in interior, pentru ca doar asa privim exteriorul cu ochii sufletului.
Nu interiorul unui alt om ne inspaimanta, ci simplul fapt ca am reu te si sa facem cunostinta cu interiorul nostru prin prisma acelui om, nu cu ajutorul, ci cu el langa noi. Insa asta se intampla cand sufletul accepta, daca simti ca nu te regasesti intr-o situatie sau langa o persoana, e pentru ca parti din tine te apara.
Ceea se intampla este ca provocarile pe care le privim in viata sunt de fapt binecuvanturi pentru noi, uneori stam fata in fata cu alegeri pe care nu le putem lua desi stim ca sunt cele mai bune alegeri, insa cand alegi sa iti rostesti adevarul iti deblochezi amprente. Si vocea nerostita ii blocheaza drumul catre iluminare si catre acceptare. Cand zic iluminare ma refer la acea parte din noi care se activeaza cand luam contact cu cine suntem cu adevarat, cand ne dam voie sa fim adevarati si cand nu functionam pe baza limitelor impuse de ceilalti.
Cred cu tarie ca exteriorul incepe sa stralucreasca cand interiorului i se permite sa i se rosteasca adevarul. Chiar daca uneori ne este greu sa rostim adevarul in exterior, primul pas catre actiune si schimbare este facut, pentru ca l-ai rostit in interior si ai stat de vorba cu tine insuti. Uneori asteptam sa traim un moment anume, asteptam o situatie sa se intample, pentru ca ne este teama sa traim clipa prezenta. Si cum se simte cand iti dai voie sa fii si sa traiesti clipa de aici si acum ?
Insa imi doresc sa mentionez ca vocea nerostita consuma energie si la un moment dat se va citi acel lucru pe chip si in comportament, pentru ca nu te mai regasesti in acel joc pe care tot te prefaci ca il joci si ochii vor exprima incatusarea.
Suntem curiosi sa vedem cum ne simtim cu adevarul rostit, insa ne este teama sa ii permitem vocii sa se expuna. Vestea buna, totul este temporar, inclusiv adevarul nerostit, insa tot ce nu ne aduce beneficii este temporar daca ii dai voie sufletului sa existe cu tine.
Frumusetea exterioara nu garanteaza ca esti o persoana frumoasa. Pentru ca oamenii care se conecteaza la suflet incep sa vada dincolo de fizic, incep sa vada omul complet, sa vada nepretuita frumusete la interior. Iar persoanele cu frumusete interioara emana energie curata, pura, buna, diferita. Nu se mentine greu si te ajuta sa radiezi in preajma celorlalti si sa iti evidentiezi valorile personale. Dar nu pentru ca vrei, ci doar pentru ca existi.
Pe langa importanta celor afirmate mai sus, fizicul nu ne ajuta sa cream legaturi profunde cu oamenii din jurul nostru. Se creaza legaturi doar de suprafata, care nu dureaza si doar ne consuma energie si timp. Doar frumusetea interioara ne va lega de persoanele din jur si asta va contura calatoria ce poate dainui chiar si o viata.
Construirea unei legaturi sufletesti este un lucru natural, vine de la sine si e ca si cum ai cunoaste persoana din fata ta dintodeauna.
Insa de ce se intampla asta ?
Pentru ca frumusetea interioara este un sentiment comun in randul ambelor persoane si placerea in viata sta in cunoastere si indeplinearea potentialului. Fiecare om este frumos in felul sau, dar legaturile interioare se creeaza cand sufletul nostru accepta si ii permite celuilalt sa ramana in campul personal.
Frumusetea interioara ne ajuta sa iesim din zona de comfort si sa ne dam voie sa fim curiosi cum se simte diferitul, pentru ca tot timpul suntem in schimbare. Si cine stie, diferitul, poate chiar ne place.
